Horia Hasnaş
Jurnalist de profesie, cochetez cu vinurile de prin copilărie, de când am fost „uns” paharnic al familiei, în sensul că eu dădeam verdictul final în cazul vinului ce urma a fi achiziţionat pentru petrecerea ce urma să se întâmple. Pasiunea latentă a erupt prin 2006, când am gustat un vin purtând semnătura lui Mariano Garcia, oenologul care a scris istorie pentru Vega Sicilia. Am început să caut, să citesc, să descopăr, am creat un prim blog – Vin din Presă – iar din 2010 am intrat cu arme şi bagaje în echipa Vinul.Ro, spre imensa invidie a prietenilor, supăraţi că ei dau bani pe băutură în timp ce eu „primesc bani ca să beau”. Până în 2017, când am părăsit Vinul.Ro, am devenit globetrotter pe cărările vinului, jurat în concursuri internaţionale, printre care Concours Mondial de Bruxelles, Balkans International Wine Competition, Vinarium – IWCB sau Thessaloniki WSIC şi mult mai îndrăgostit de vin şi de oamenii din jurul lui. Actualmente sunt implicat în diferite proiecte, cu accent pe cel personal – Wine People - un blog pe care doar ancestrala-mi lene îl împiedică să fie mai frumos, mai puternic şi mai inteligent. Aaa, şi să nu uit... Din 2019 am devenit şi autor de carte: “Oamenii Vinului”.
Parte din echipa de degustători români care a devenit campioană mondială la cea de-a XI-a ediţie a „Campionatului Mondial de Degustare în Orb” - octombrie 2023.
Daca esti aici, stim deja ca iti plac vinurile bune.
Vrei sa povestesti pe site despre pasiunea ta?
COMENTARIILE LUI Horia Hasnaş
-
TOMBACCO PRIMITIVO DI MANDURIA 2025-Cantina Tombacco
Ma mândresc cu faptul că nu m-am lăsat păcălit de sticla grea, embosată și n-am declasat acest Primitivo īnainte de a-l deschide. Poate m-a influențat și anul de recoltă, amănunt care m-a făcut să mă gândesc că nu poate fi dracul atât de negru (a se citi greoi, gemos și īngrozitor de dulce, cum multe sunt vinurile roșii din Puglia)… Sigur, și el e bine dotat la capitolul alcool, are și câteva impresii gemoase, īnsă este surprinzător de echilibrat și de proaspăt, notele de fruct dominând cu autoritate impresiile aduse de lemn īn combinație. O aciditate vie, dar nederanjantă, prelungește aromele de prune și afine abia culese, peste care, treptat, apar tușe de ciocolată, ierburi și condimente. Finalul e mediu, suculent, așa că… Hai, noroc!
-
GALERON CHARDONNAY ECOLOGIC BARICAT 2024-Domeniile Franco-Romane
Acum mai bine de un deceniu, Domeniile Franco-Române - producator cu know-how made in Burgundy pe vremea aceea - surprindea mica, dar inimoasa comunitate a vinului cu , zic eu, cel mai frumos Chardonnay pe care l-a dat România post-decembristă. Un vin care, la puțin timp de la apariție, a dispărut brusc de pe piață, mare parte din vină aparținându-i lui Tudor Balan, care a achiziționat tot ce mai era în cramă… Trăiesc cu impresia că Galeron provine din aceeași plantație. Sigur, aș fi putut să verific, adică sa-mi contactez vecinul (pe Liviu Grigorică, unul dintre creatorii vinului), dar mi-o fo’ lene… Pentru că prezintă aceeași puritate a fructului și aceeași elegantă a aromelor, chiar dacă stilul de vinificare este diferit. Noua exprimare este mai densă, mai extractivă, lemnul are un rol mai influent in poveste…Un vin mai de autor, comparitiv cu Chardonnay-ul menționat mai sus, dar care merită savurat!
-
CAMPILLO BLANCO RIOJA 2024-Bodegas Campillo
Realizat din, încă, soiul alb cel mai des întâlnit în Spania, Viura, acest Campillo surprinde. Pentru că nu te-ai aștepta ca, după un nas în care notele de vanilină domină permanent, în gust să se manifeste atât de proaspăt și revigorant. Sigur, vine cu o aciditate ușor corectată, poate peste limita suportabilității unor stomacuri mai fine, însă este suficient de echilibrat cât să aducă un pic de plăcere. Nu foarte multă, că ar bate la ochi. Și asta din cauza finalului ușor prăfos, în care steajarul vrea -și reușește – să fie iar vioara întâi. Ceea ce îmi întărește convingerea că nu toate soiurile sunt pretate la contactul cu lemnul. Mai ales acest Viura (sau Macabeu, cum vă place să-i spuneți), care se exprimă atât de elegant în formă de Cava.
-
LES ECLATS SAUMUR BRUT-Domaine La Bougrie
Astăzi avem acest spumant de Loire, mai precis de Saumur, realizat din – ați ghicit o parte– Chenin Blanc, dar și din Grolleau, asta ca să nu putem să ne mândrim și noi că bem un Blanc de Blancs. Nu ne mândrim, dar ne bucurăm, pentru că acest vin e proaspăt, vioi și complex. Dar și efervescent, atât la propriu, cât și la figurat. N-am idee cât a stat pe drojdii, pentru că fișa tehnică nu se deschide, iar Udrea nu răspunde la telefon, dar autoliza e sesizabilă și elegantă deopotrivă, perlația e fină și ține destul de mult, iar gustul, extrem de echilibrat, te lasă să percepi și notele de lanolină care au făcut Chenin-ul celebru. Recomand, cu căldură, bine răcit!
-
DEALU' NEGRU CABERNET SAUVIGNON RESERVA 2024-Crama Jelna
Recunosc, am fost mai mereu fanul acestui vin. Poate și pentru că este ușor atipic pentru un CS, dată fiind structura lui mai diafană în comparație cu Caberneturile de sud. Și, după ce am degustat și ediția 2024, rămân pe poziție: e un vin frumos. Poate cam tânăr – taninurile îți cam deplasează gingiile, însă foarte expresiv și ușor de băut. E echilibrat, e elegant, coacăza e acolo, în pahar, zici că acum ai stors fructele proaspăt culese, are și ardei gras, și condiment... E ce trebuie. Și culmea, e și mai robust decât edițiile anterioare, dar asta nu trebuie să ne surprindă, dacă ne gândim ce an a fost acel 2024. Finalul e lung, intens, savuros, dominat de note de cireșe amare și ciocolată. Cu alte cuvinte, luați măcar trei, patru sticle, ca pe una s-o savurați acum, iar celorlalte să le mai acordați măcar încă vreo șase luni în sticlă.
-
LA ATALAYA DEL CAMINO 2023-Bodegas Atalaya
Dacă n-aveți cu cine să vă bateți, puneți mâna pe o sticlă de La Atalaya și n-o să regretați. E un adversar pe cinste. Musculos, bine proporționat, cu lovitură grea, aproape năucitoare. Vă va întrebuința serios, iar în cazul în care veți obține victoria (a se înțelege că terminați sticla din prima vizită la masă, neapărat însoțit de un prieten), veți avea motive de mândrie. Dens, cu un extract de-a dreptul nesimțit, aproape masticabil, acest blend de Garnacha Tintorera și Monastrell se prezintă la întâlnire precum Scufița Roșie, adică are un coș plin de bunătăți, precum fructe negre, ierburi aromatice, condimente, dar și cu un baton întreg de ciocolată neagră. Sigur, cere de mâncare, dar ce mai contează o coadă de taur sau un rib-eye când întâlnești un asemenea partener de antrenament. De neratat, măcar ca experiență!
-
TOMBACCO PRIMITIVO DI MANDURIA 2024-Cantina Tombacco
Ma mândresc cu faptul că nu m-am lăsat păcălit de sticla grea, embosată și n-am declasat acest Primitivo īnainte de a-l deschide. Poate m-a influențat și anul de recoltă, amănunt care m-a făcut să mă gândesc că nu poate fi dracul atât de negru (a se citi greoi, gemos și īngrozitor de dulce, cum multe sunt vinurile roșii din Puglia)… Sigur, și el e bine dotat la capitolul alcool, are și câteva impresii gemoase, īnsă este surprinzător de echilibrat și de proaspăt, notele de fruct dominând cu autoritate impresiile aduse de lemn īn combinație. O aciditate vie, dar nederanjantă, prelungește aromele de prune și afine abia culese, peste care, treptat, apar tușe de ciocolată, ierburi și condimente. Finalul e mediu, suculent, așa că… Hai, noroc!
-
CIRCUM MONTEPULCIANO D'ABRUZZO 2022-Velenosi
Iată un vin care demonstrază foarte clar că vinificatorii din Marche, deși vecini cu cei din Abruzzo, n-au auzit că românului – cu mici excepții, evident – îi place ca un Montepulciano să fie ceva gen campion de lupte libere, categoria grea. Adică să te pună-n genunchi de la prima atingere și să te trimită și la dializă, după aia... Ca să fiu mai precis, un vin superconcentrat, gemos și cu un sănătos rest de zahăr, dacă se poate.... Altfel, băieții de la Valenosi nu s-ar fi prezentat pe piață cu acest vin cinstit cu soiul, curat, bine echilibrat și extrem de ușor de băut și de înțeles. Sau poate climatul mai rece din Ascoli Piceno nu le permite acumularea, astfel încât vinul nu vine decât cu 13% alc.by vol. Dar și cu note de prune ușor necoapte, cireșe și ușoare atingeri de cacao, vanilie, piper și ierburi aromatice. Să-l tot bei la o întâlnire cu băieții, zi de primăvară pînă-n seară. Ceea ce vă recomand și dumneavoastră!
-
PAPIAS PRIMITIVO DI MANDURIA 2023-Montedidio
Eu, recunosc, nu rezonez foarte tare cu acest tip de vinuri, dar am învățat că gusturile nu se discută și că un vin bun, chiar dacă ție nu îți place, trebuie apreciat la adevărata valoare. Deci voi spune că pentru cei care iubesc acest tip de vin, Papias poate reprezenta finalul căutărilor. Dens, gemos, cu taninuri sesizabile, însă rotunde și extrem de dulci, cu alcoolul destul de bine integrat, complex din punct de vedere aromatic, cu o exprimare gustativă suficient de elegantă, vinul iși va crea foarte mulți prieteni. Eu nu mă voi număra printre ei, evident, însă nici nu pot să-i neg calitatea și finețea exprimării. Fanilor acestui stil – puternic și dulceag - li se va părea foarte bun și, tocmai de aceea, li-l recomand călduros. E un vin puternic, rafinat și mult mai abordabil decât alte reprezentante ale genului.
-
CIACCI TOSCANA ROSSO 2024-Ciacci Piccolomini d'Aragona
Acu’, și dacă ar fi fost un produs de duzină, n-aș fi putut scrie ceva împotriva acestui vin. Că doar e importat de un campion mondial, coleg de-al meu, carevasazică... Dar nu e! E un vin cinstit, direct, fără emfază, care se deschide repede și place de la prima înghițitură. Chiar de la primul nas, aș spune, asta dacă nu vă e foarte sete și treceți direct la băut. Pentru că e un vin de băut. Chiar dacă majoritar Sangiovese – rotunjit cu ceva Cabernet Sauvignon, Merlot și Syrah -, acest Rosso di Toscana este echilibrat, degrabă curgător și extrem de ușor de înțeles. Intens fructat, cu o lejeră componentă vegetală și cu atingeri minerale potențate de învechirea în tancuri de ciment, proaspăt, suculent, vinul este și suficient de versatil în asocieri cu mâncarea, pentru că oferă satisfacție și lângă brânzeturi, și lângă paste cu sos roșu, dar merge excelent la un grătar de cursă lungă, cu porcul – mă rog, componentele și derivatele – în rol de primadonă. Și mai are și un foarte bun RPC. PS – aș mai fi scris, dar se arde cărnaciorul ăsta ușor picant și e păcat...
-
JUAN GIL SILVER LABEL 2023-Bodegas Juan Gil
Da, da, da... E un vin cu care te luptí parte-n parte - nu zi de vara pana-n seara, ca n-ai nicio sansa, te pune in genunchi de pe la 11 dimineata – dar acum, pe final de iarna sau inceput de primavara, poate sa reprezinte o alegere extraordinara, atat pentru o seara cu prietenii, cat si pentru o intalnire romantica. Dens, intens, etaland o prospetime pe care n-o prea anticipezi la un vin cu 15% vol.alc., care a mai trecut si cateva luni prin stejar frantuzec, cu un complex aromatic rafinat, in care, pe langa fructe din belsug, apar si tonuri de ciocolata, fum, trufa si multe condimente, acest Monastrell provenit din plantatii bio se dovedeste si extrem de versatil in ceea ce priveste asocierile culinare. Nu l-as pune langa peste – desi, daca stau sa ma gandesc, un crap pe varza i-ar face fata -, dar langa orice tip de carne, fie pe gratar, fie la tava, ar face furori. Iar la o discutie, langa o branza albastra, ar desclesta limbile. Și, nu in ultimul rand, pe langa faptul ca mai rezista fara probleme cativa anisori, mai puncteaza si la raportul pret/calitate. Cu alte cuvinte, nu-l ratati !
-
MARAVENTO SYRAH 2022-Montemajor
Cand intalnesti un vin cu „decat” 98 de puncte Luca Maroni, intri in alerta. „De ce doar 98, de ce nu 99, ca mai toate cele pe care le gasesti mai nou la orice colt de strada??? O sa mor daca-l beau sau doar o sa-mi fie foarte rau???” Oricum, te apropii de el circumspect, si asta numai dupa ce ai facut ordine prin acte si prin conturi si ti-ai luat, preventiv, ramas bun de la copii, sotie (sau sot, dupa caz si gen), prieteni si rude. Recomand din suflet abordarea. Pentru ca doar asa te poti bucura de un vin care nu va ajunge niciodata la 98 de puncte, dar nici nu trebuie desconsiderat. Pentru ca are un bagajel de atuuri. Și specificitate de soi, si ceva echilibru, ba chiar si un pic de eleganta. Acum, sa nu va ganditi c-ati dat peste vreun Maroccoli de la Planeta sau peste vreun Kaid de la Alessandro di Camporeale, dar acest Maravento este baubil si ofera, pe langa note de mure, prune negre, ciocolata, menta, ceva vanilie, piper si ierburi aromatice, aceea senzatie de dulce care vinde de rupe in Romania. Un vin corect, destul de vesel, care poate aduce satisfactie in zilele Sarbatorilor de iarna, mai ales ca incalzeste un pic.