Horia Hasnaş
Jurnalist de profesie, cochetez cu vinurile de prin copilărie, de când am fost „uns” paharnic al familiei, în sensul că eu dădeam verdictul final în cazul vinului ce urma a fi achiziţionat pentru petrecerea ce urma să se întâmple. Pasiunea latentă a erupt prin 2006, când am gustat un vin purtând semnătura lui Mariano Garcia, oenologul care a scris istorie pentru Vega Sicilia. Am început să caut, să citesc, să descopăr, am creat un prim blog – Vin din Presă – iar din 2010 am intrat cu arme şi bagaje în echipa Vinul.Ro, spre imensa invidie a prietenilor, supăraţi că ei dau bani pe băutură în timp ce eu „primesc bani ca să beau”. Până în 2017, când am părăsit Vinul.Ro, am devenit globetrotter pe cărările vinului, jurat în concursuri internaţionale, printre care Concours Mondial de Bruxelles, Balkans International Wine Competition, Vinarium – IWCB sau Thessaloniki WSIC şi mult mai îndrăgostit de vin şi de oamenii din jurul lui. Actualmente sunt implicat în diferite proiecte, cu accent pe cel personal – Wine People - un blog pe care doar ancestrala-mi lene îl împiedică să fie mai frumos, mai puternic şi mai inteligent. Aaa, şi să nu uit... Din 2019 am devenit şi autor de carte: “Oamenii Vinului”.
Parte din echipa de degustători români care a devenit campioană mondială la cea de-a XI-a ediţie a „Campionatului Mondial de Degustare în Orb” - octombrie 2023.
Daca esti aici, stim deja ca iti plac vinurile bune.
Vrei sa povestesti pe site despre pasiunea ta?
COMENTARIILE LUI Horia Hasnaş
-
CANTUS PRIMUS FETEASCA NEAGRA 2020-Vitis Metamorfosis
Hotarat lucru, 2018 nu a fost cel mai bun an in Dealu Mare. Asta nu inseamna ca nu s-au facut si vinuri bune. Cum este si aceasta Feteasca neagra, in care Fiorenzo Rista a reusit sa pastreze impresia de prospetime, chiar daca alcoolul bate la granita lui 15% vol.alc. Notele de visina, de pruna inca nu total coapta se imbina cu tonuri de gemuri de cirese si magiun, dar si cu atingeri vegetale si de condimente. Si picante, si dulci. Structura e buna, chiar daca, uneori, alcoolul creeaza o senzatie de incalzire, iar textura este destul de matasoasa, cum ii sta bine unei Fetesti. Sigur, e inca prea tinerica, taninurile inca lasa urme prafoase pe palat, dar asta nu inseamna decat ca trebuie sa luam macar vreo trei sticle, ca s-o prindem si la majorat.
-
SFANTA MARIA 2018-Crama Oprisor
Aceeasi Marie, cu alta palarie...adica daca ati incercat, din aceeasi gama, Sfintii Constantin si Elena si v-a placut, ei bine, nici acesta n-o sa va dezamageasca. Aceleasi visine, aceleasi fructe negre, tuse de cafea, de condiment si niste atingeri vegetale datorate, cred eu, mai mult unui an nu tocmai bun pentru soiurile negre. Fara un extract deosebit si, pe cale de consecinta, fara vreo amplitudine de tinut minte, vinul are atuurile sale, mai ales intr-o seara mai racoroasa de august, pentru ca e sprintar, usor de baut si, mai ales, usor de inteles. Sigur ca, in finalul mediu, senzatia vegetala este usor amplificata de taninuri insuficient coapte, insa nota aceata tonica parca te determina sa mai ceri un pahar. Pe scurt, un vin curat, un vin cinstit, care nu vrea cu tot dinadinsul sa iasa in evidenta, dar nici sa te lase indiferent.
-
SAPHIR SAUMUR BRUT VINTAGE 2019-Bouvet Ladubay
Va era dor de-un spumant fresh, echilibrat, numai bun de baut pe arsita? Aveti ocazia sa va indepliniti dorinta. Pentru ca acest Saumur mousseux, realizat in principal din Chenin blanc - ca doar e Loire, nu altceva -, dar si cu participarea a 10-15% Chardonnay, aduce si prospetime, dar si complexitate, ca orice spumant bine realizat prin metoda traditionala. Parfumuri de mar verde si para, plus ceva note florale, dar si atingeri de briosa si nelipsita lanolina tipica soiului din care a fost realizat se imbina elegant, acidulatia este fina, deloc agresiva, iar finalul, mediu, vine cu senzatii vegetal-minerale, sustinute de o aciditate crocanta. Acum, nu va ganditi la complexitatea si amplitudinea unei Champagne Grand Cru, pentru ca aici fermentatia in sticla daca a depasit 12 luni. Dar este ceea ce trebuie pentru aceste zile toride, in care n-ai chef decat de un spumant bine racit. Enjoy!
-
RUGGERI ARGEO PROSECCO DOC-Ruggeri
Ce face romanu’ vara? Deschide un Prosecco. Mai ales daca este pe malul marii sau daca se intalneste cu prietenii insotiti... Eu nu sunt nici la mare, nici cu prietenii, dar nu regret o clipa ca am deschis aceasta sticla in crucea zilei. La 33 de grade - la umbra – e exact ce trebuie. Ba si mai mult decat atat, pentru ca ofera prospetime, echilibru, acidulatie elganta, deloc agresiva si chiar o complexitate aromatica peste medie la numai 11 % alc.vol. M-a suprins cu note de autoliza bine facuta, care, insa, dispar destul de repede, lasand loc aromelor de mar, citrice si unor fine tuse florale. Si cu un gust ferm, constant, bine structurat, racoritor si suficient de lung. Cele 12 grame de zaharuri reziduale ajuta enorm la echilibrul gustativ, inlaturand orice urma de agresivitate a unor greu sesizabile note vegetale. HINT – luati macar trei sticle, primele doua se duc fara sa va dati seama!
-
SFINTII CONSTANTIN SI ELENA 2018-Crama Oprisor
In general, vinurile din gama Cupola Sanctis isi merita banii. Sunt vinuri elegante, cu profunzime, cu taninuri deja catifelate, usor de baut. Nu face exceptie nici vinul acesta, care nu se abate de la directia clasica. Un blend tip BDX, din Merlot si Cabernet Sauvignon, in care ai si fructe rosii, si fructe negre, si usoare note vegetale, si cafea si ceva condiment. Ce mai, un vin corect, destul de puternic, cu care nu dai gres. Sigur, mai apar, de la an la an, mici diferente, ca mai exista si recolte dificile. Asa si in cazul de fata, in care, in finalul mediu al vinului, trebuie sa te lupti cu ceva taninuri mai verzi, care amplifica senzatia vegetala. Ce-i drept, nici vinul n-a petrecut prea mult in sticla, fiind imbuteliat anul acesta. Asa ca, pentru ca tot vine caldura, il puteti lua acum, dar v-as recomanda sa-l consumati prin octombrie, cand o fi mai racoare si cand nota vegetala din final se va mai estompa.
-
BACANTA MERLOT BARRIQUE 2018-Crama Gîrboiu
Cand vezi pe eticheta Barrique Merlot – nici macar Merlot Barrique, in ideea ca Merlotul ar fi, totusi, majoritar – te cam ia cu strangere de inima. Doar ca, in cazul acestui vin, nu e cazul. Cel putin olfactiv, lemnul fin nu vrea deloc sa iasa in fata, ci doar pune umarul – a se citi porul si taninul – la o exprimare mai complexa si mai eleganta, care deschide cu note de visina coapta si cirese amare, printre care pulseaza tonuri de ciocolata, lemn dulce, note vegetale si ceva piper alb. Singurele reprosuri pe care le poti face lemnului este ca, in gust, lasa ceva impresii prafoase si ca n-a performat suficient in lupta cu alcoolul generos (14,9 declarat), care incalzeste finalul lung, dominat de tonuri de visina, cacao si atingeri picante. Altfel, un vin frumos,bogat, cu o surprinzatoare prospetime si o placuta senzatie de suculenta.
-
PACIFICUS TERRE SICILIANE SYRAH 2018-Montedidio
Imi plac dulceturile, dar numai in clatite si pe papanasi. Tocmai de aceea am o oarecare strangere de inima cand ma apropii de un vin din sudul Italiei - Sicilia in cazul nostru – care se si prezinta cu 15% vol.alc., adica mai aproape de 16, in realitate. Sigur, tot din Sicilia vina si Planeta, unul dintre cele mai elegante Syrah-uri fara cetatenie franceza, dar stiti cum e... Paza buna trece primejdia rea! Dar in cazul acesta m-am relaxat repede. Pacificus e mult mai prietenos decat iti sugereaza sticla grea si eticheta incarcata, dar si alcoolul mentionat pe contraeticheta. Si, in primul rand, este Syrah. Fruct negru la greu, chiar daca si cateva mai gemoase, note evidente de eucalipt si ierburi aromate, dar si tuse elegante de piper negru, care persita pana in finalul lung, complex, in care alcoolul este tinut sub control de extract si de aciditate. Chiar si cand vinul se mai incalzeste in pahar. Tenta vegetala, pe langa complexitate, ii ofera si o senzatie de prospetime neasteptata, contribuind la senzatia finala de vin echilibrat, cu personalitate. Bun, dar l-as savura mai degraba prin toamna sau chiar spre primavara, pentru ca acum e prea cald afara si pentru ca vinul are tot ce-i trebuie ca sa mai urce.