Sorin Stelian
Nu mai ştiu exact cum m-am îndrăgostit de vin. Probabil că s-a întâmplat pe o terasă deasupra unui bulevard, observând uimit cum se oglindesc energia şi tumultul oamenilor de dedesubt într-un simplu pahar de Riesling. Mă gândesc deci că a bea un pahar de vin nu e doar o plăcere, ci şi un mijloc de a cunoaşte lumea. Şi nu unul pentru cei leneşi, pentru că vinul bun trezeşte curiozitatea, te face să iubeşti diversitatea, te îndeamnă să călătoreşti. Nu sunt un critic de vin, ci un iubitor al lui - am încercat multe vinuri, le-am privit cu atenţie şi curiozitate şi m-am simţit uneori suficient de curajos încât să scriu despre ele. Mi se pare că cel mai bun lucru pe care-l poţi face când scrii despre vinuri este să le recomanzi pe acelea care te-au transportat, într-un fel sau altul, din locul în care te aflai. Da, cred că mi-am amintit cum am devenit pasionat de vin: am citit undeva o recomandare inspirată.
Daca esti aici, stim deja ca iti plac vinurile bune.
Vrei sa povestesti pe site despre pasiunea ta?
COMENTARIILE LUI Sorin Stelian
-
ROSEBLOOD 2024-Château d’Estoublon
Ați auzit desigur de Wine Spectator Top 100, topul anual publicat de celebra revistă americană. Sigur, nu e un top absolut, nici perfect, mai ales că încearcă sa "prindă" vinuri care oferă un raport calitate-preț foarte bun. Acestea fiind spuse, vinurile care "nimeresc" de obicei acolo (se degustă vreo 10000 de probe) nu sunt doar populare, ci și justificabil bune folosind criterii obiective - pe cât de obiectivă poate fi degustarea unui vin. Ei bine, vinul de astăzi a fost cel mai bine plasat roze din topul pe 2025 (pe locul 29 în clasamentul general). Nu am să exprim vreo opinie despre această plasare, ci am să spun că pentru mine nu e doar un vin foarte bun, ci are și ceva al lui, care-l diferențiază de un vin obișnuit din Provence. Sigur, e foarte proaspăt (nu vă speriați de anul de recoltă), cu fruct discret (probabil mai discret decât e norma), dar cu senzații salin-minerale intense și persistente. Bine echilibrat, aproape lipsit de greutate (lucru mai rar în seria de ani foarte fierbinți din sudul Franței), nu neapărat foarte concentrat, e genul de vin care - cel puțin în acest stadiu - nu te va face să exclami "wow!", dar se va evapora fără urmă din pahar.
-
TRUMPETER CABERNET SAUVIGNON 2022-Rutini Wines
Un Cabernet Sauvignon mai suculent, mai expansiv în arome, și mai degrabă amintind de fructe roșii decât de mai clasicele coacăze sau afine. L-am incercat "în orb" și mi-a sugerat în mod clar un soi bordolez, dar am mers mai degraba spre Merlot sau Malbec. Oricum, ăsta nu e neapărat lucru rău: are un pic de densitate, e bine echilibrat, taninuri prietenoase; ce să mai, e suculent, cum sunt majoritatea vinurilor la prețul asta în zilele noastre, și chiar se bea cu plăcere.
-
PIATRA NEAGRA 2019-Chateau Cojusna
După un pic de aer, acest cupaj moldovenesc s-a deschis cu arome fructate intense, amintind de coacaze, cireșe și prune, în diverse stări de "agregare", de la proaspete la gemuri. Nu lipsesc și niște nuanțe afumate, probabil date de baric. Gustativ e bine echilibrat intre dulceața fructului și aciditate, cu taninuri catifelate, bine coapte, care subliniază finalul.
-
CROZES-HERMITAGE BLANC 2023-Domaine Chene Vert
Un vin alb aflat în momentul optim de consum, cu note de miere, un pic de nuci, piersici și ierburi aromatice mediteraneene. Gustativ are combinație de onctuozitate și suplețe care-mi place foarte mult; concentrația e medie, dar mijlocul și finalul sunt foarte bine conturate, frumoase, cu o aciditate simpatică, medie, care ține drept parcursul gustativ. Doar 12,5% alcool, deci spuneți doamne-ajută și luați mai multe, sunt perfecte pentru vremea asta nici prea caldă, nici prea rece.
-
PIATRA ALBĂ 2025-Chateau Cojusna
Un cupaj moldovenesc interesant, din Sauvignon Blanc, Fetească Albă și - scuzați imprecizia - un soi aromatic, cam cum se face și pe la noi. În orice caz, un vin robust, cu arome care mai conțin și ceva adieri rustice, dar și un amestec interesant al caracteristicilor principale ale fiecarui soi, în doze care nu transformă vinul într-o caricatură. Deci ceva ardei gras, măr verde, trandafiri... ermm... discreți - în fine, as zice că per ansamblu le-a ieșit chiar drăguț. Gustativ are prezență de la un capăt la altul, cu un mijloc bine conturat și un final lung, gradual și un pic cameleonic. Există ușoare note rustice și aici, dar nimic de speriat. În concluzie, un vin foarte solid, care se apropie nesperat de mult de ideea de "delicios", rămânând bine echilibrat, cu aciditate plăcută.
-
DOMAINE GOISOT CHARDONNAY 2023-Domaine Goisot
Bourgogne Côtes d'Auxerre e o apelatiune mica (în jur de 200 de hectare), aflată foarte aproape de Chablis și posedând soluri asemănătoare. Povestea spune că vinurile erau preferate de Ludovic al XIV-lea (când suferea de indigestie, ce-i drept; nu că asta i s-ar fi întâmplat rar), dar că regiunea a suferit ulterior, mai mult ca altele, din cauza filoxerei. În fine, producătorul e și el interesant, practicând viticultura biodinamică, dar am să trec direct la vin: un Chardonnay foarte simpatic, cu note de mere albe, flori de câmp și unt, completate gustativ de nuanțe saline și citrice. Dar partea foarte plăcută pentru mine este echilibrul perfect: o combinație de onctuozitate și suplețe, cu aciditate frumoasă, proaspătă fără excese, asta pe lângă mijlocul elegant, bine conturat și postgustul peste medie. N-o fi el foarte diferit, dar totuși nu e Chablis, față de care are probabil un pic mai multă dulceață; acestea fiind zise, mă duc repede să-mi mai torn un pahar și să comand câteva sticle.
-
24 CARATI VINO ROSSO 2021-Tenuta Antonini
Să scăpăm întâi de elefantul din încăpere: acesta este, fără putință de tăgadă, un vin demisec, cel puțin conform legislației românești (dar da, sigur, nu e un vin românesc). În rest e bine echilibrat, intens, persistent, cu taninuri catifelate, aciditate plăcută, și o senzație generală de fruct supracopt, dulceag, nu tocmai străină de vinurile mai sudice ale Italiei, dar în mod cert cu mai multă prospețime: și aromatică, și gustativă. Deci, pe scurt, un foarte bine făcut exemplar din genul "crowd-pleaser".
-
GRAND BLANC DE SANNES 2021-Chateau de Sannes
Pe scurt, un vin alb provensal foarte reușit, făcut în altă paradigmă decât - să zicem - roze-urile acestei zone. Aromatică interesantă, complexă, intensă, cu o ușoară notă rustică bine potrivită în context. Are textură, are aciditate proaspătă și dă senzația de alcătuire foarte solidă, cu mijloc plin și expresiv și final peste medie. Parcă i-a prins bine un pic de aer; sunt convins că nici câțiva ani în beci nu-i vor face deloc rău, dar nu vă speriați: va fi foarte bun și fără toate astea.
-
24 CARATI VINO BIANCO 2025-Tenuta Antonini
Deși e un vin alb liniștit, chestia asta mi-a adus aminte (păstrând proporțiile!) de abordarea șampaniilor "Grandes Marques": un vin foarte bine (și atent) lucrat, fin, cu note de fruct foarte copt, dar și cu multă prospețime, nuanțe citrice, complexitate (ajutată și de folosirea baricului). Apoi gustativ are rotunjime - dar nu exagerat de multă - intensitatea e și ea prezentă, finalu-i lung. Ce să mai, e un vin foarte bine făcut, dar cumva și complet lipsit de asperități. Ceea ce e în general bine: nu va fi nimeni la masă care să-l critice, ba chiar dimpotrivă. Apoi probabil mergeți la sigur și cu sticla, eticheta cu punctajul, etc. Absolut recomandabil (de data asta Luca Maroni, chiar dacă a exagerat, a nimerit binișor calitatea lichidului), dar probabil nu-i pentru "wine geeks", ci pentru cei care vor o alegere cu care să meargă la sigur.
-
PELERIN RAMATO 2025-Domeniul Dragasi
Ei, dragii mosului, știți voi de ce-i spune soiului Pinot Grigio? Nici eu, fiindcă are pielița roz-violacee atunci când e copt (ce-i drept, bate spre gri când nu e perfect copt, iar strugurii în trecut erau greu de copt perfect). "Ramato", apropo, înseamnă "arămiu", culoarea cuprului. În fine, să nu ne pierdem în etimologie, mai ales că avem în față un vin proaspăt, foarte ușor de băut, cu doar 13% alcool (ceea ce a ajuns să fie puțin pentru un roze, mai ales unul care nu-i chiar pal). Aromele prind mai multe laturi ale spectrului, de la citric la fructat și vegetal - lucru de altfel foarte interesant, iar gustul are ceva onctuozitate, rotunjime sau cum vreți să-i spuneți, dar și o aciditate proaspătă, care-l face să curgă fără probleme. Si chiar dacă-i zglobiu și simpatic, are și un aer serios, fără exagerările de zahăr sau aromele de bomboane ale altor roze-uri. Ce să vă mai zic, l-am băut cu sete și cu mare plăcere, ceea ce vă urez și vouă; doar aveți grijă să nu vă așteptați la un roze de tip "bombonică".
-
AMICALE CORVINA VERONA 2020-Cantine Di Ora
Deși e intrat într-al cincilea an de viață, acest veronez realizat din Corvina încă se află sub dominația aromatică a lemnului de stejar - cu note de vanilie și ciocolată care sar din pahar. Totuși, în spatele acestora se ascunde destul de multă adâncime, în special gustativ, cu senzații "crowd pleaser" de fruct supracopt sau stafidit bine echilibrate de lucruri condimentate (dafin, salvie) și de note saline intense, care-l fac interesant. Lucru la care contribuie și mijlocul suplu și bine definit, aciditatea proaspătă care echilibrează tot ansamblul, plus structura tanică vie și moderată. Recomand doar o aerare mai lungă pentru a scoate fructul mai la suprafață.
-
PRINCE MIRCEA NEGRU DE DRĂGĂȘANI 2022-Vinarte
Dacă Merlot-ul Prince Mircea avea nevoie de mult timp pentru a ajunge la potențial maxim, Negrul de Drăgășani din aceeași gamă e un vin roșu tânăr, căruia îi prinde bine un pic de aer, chiar dacă se descurcă binișor și fără. Pare genul care oferă de toate pentru toți, cu un pic de taninuri, un pic de suculență, arome de fructe negre bine coapte, ușoare note de pielărie și dafin. Pe scurt, un vin echilibrat, simpatic, pe care nu e cazul să-l puneți la păstrare, ci să-l beți acum.