Creează-ți un cont și primești automat o reducere de "CLIENT NOU" în valoare de 20 de LEI la prima comandă, în valoare de 100 de lei. Discountul se aplică automat, în coș. Ofertă valabilă până la 31 decembrie 2023.
Absolvent al Facultăţii de Istorie din Galaţi, am căpătat virusul vinului odată cu o vizită prelungită la Pietroasele. De fapt, a fost vorba de practica arheologică în zona respectivă, dar de atunci obsesia pentru acest subiect a devenit din ce în ce mai mare. M-am hotărât să-mi expun propriile păreri lumii virtuale pe la sfârşitul lunii iulie 2009. Cu lipsă de modestie, mă pot declara un "veteran" în lumea blogging-ului de vin autohton deoarece, atunci când am pornit la drum, cei care activau în acest spaţiu puteau fi număraţi pe degetele de la o singură mână. Am preferat un stil cât mai simplu, direct, dar şi foarte sarcastic, atunci când subiectul îl impune. Sunt un mare împătimit al vinurilor de Bordeaux, în special, dobândind o fascinaţie aproape de neexplicat pentru tot ceea ce ţine de această zonă. Prefer vinurile mature ale Lumii Vechi, exemplarele din Lumea Nouă încă nereuşind să-mi spună ceva în mod special (există şi excepţii, desigur). Au trecut deja ani buni de impresii, critică aspră şi poveşti din lumea vinului, iar pasiunea nu a a slăbit nici o clipă, ba chiar a devenit din ce în ce mai puternică.
Daca esti aici, stim deja ca iti plac vinurile bune.
Vrei sa povestesti pe site despre pasiunea ta?
Am spus-o de multe ori in trecut si am sa tot repet: vinurile spaniole,au cel mai bun raport calitate-pret, de pe aceasta planeta. Acest Campillo a fost mereu un mic favorit personal, de cand este importat in piata noastra. Reprezinta o introducere perfecta in zona albelor baricate de Rioja, la un pret cat se poate de decent. Da, este posibil ca notele destul de evidente de lemn sa ii indeparteze pe unii puristi, dar este un stil asumat in Rioja, Chiar si asa, este departe de multe exemplare din lumea asta, baricate intr-un mod mult mai salbatic. Dar, atata vreme cat lemnul este foarte bine contracarat de fructe albe coapte, de o textura foarte placuta si de o aciditate buna, eu ma pot declara multumit. Atunci cand exista un echilibru evident intre componente, tot ceea ce conteaza este coerenta produsului final. Iar Campillo reuseste sa treaca de acest test cu brio.
In general, nu sunt in mare admirator al vinurilor italiene. Dar atunci cand am parte de ele, contrar asteptarilor, balanta se inclina usor in favoarea albelor. Pe langa Verdicchio, un etern favorit personal, un alt soi care imi aduce placere este Vermentino. Iar acest exemplar nu dezamageste prin notele sale florale, de pepene galben, fructe verzi suculente si adierile citrice. Dar cel mai mult surprinde prin constructia sa foarte solida si prin coerenta in exprimare. Foarte rotund si racoritor pe final, il recomand la o terasa, intr-o zi torida de vara.
Un vin mai mult decat decent, din partea celor de la Budureasca. Dupa cum era de asteptat, are un puternic aer australian, ceea ce nu este o mare surpriza, tinand cont de originea vinificatorului. Mult fruct bine copt, cu un usor aspect "candy-esque" (dupa cum ar spune englezii), combinat cu nuante lemnoase si condimentate. Din fericire, pot spune ca nu avem un gem de fructe aici, textura este placuta, cu suplete si suculenta. Final corect, curat, fara note amarui deranjante si cu un strop de structura, care eleveaza vinul intr-o categorie ceva mai serioasa
La acest moment, imi este cat se poate de clar ca Spania ofera cea mai mare valoare in piata vinului, raportata la preturile cerute. Este incredibil cum, dupa sute de vinuri spaniole incercate de-a lungul anilor, inca nu am dat peste o duda de neconsumat. Nici macar la preturi extrem de mici. Nu spun ca nu ar exista, doar eu nu am dat peste asa ceva. Nici acest La Atalaya nu face exceptie. Un vin cat se poate de precis si expresiv, cu arome de fructe rosii si negre, carne cruda, piper si ciocolata amaruie. Chiar daca fructul este concentrat si usor dulceag, nu avem de-a face cu un exemplar greoi; are destula suplete si prospetime pe final, cat sa poate fi consumat cu succes in timp record. Alcool-ul - 14,5% - este ascuns si el cu mare maiestrie. Inca un hit spaniol pe lista personala.
De multa vreme, nu am mai baut un Cabernet care sa etaleze puritatea fructului. Asta in ciuda faptului ca exemplarul de fata a fost maturat in baricuri, timp de 8 luni. Ei bine, ma bucur sa raportez ca vinul nostru nu este inecat in lemn, ci marseaza cu note pure de coacaze, cirese proaspete, aluzii "verzi" de ardei gras. Prezinta o suplete gustativa reconfortanta, are prospetime si o concentratie medie a fructului. Bine sudat, de la intrare si pana la final.
Un Greco di Tufo proaspat, dar surprinzator de bine asezat. In general, multe vinuri albe cu o varsta atat de frageda nu beneficiaza de cea mai fericita sudura. Nu este si cazul aici. Exemplarul nostru se comporta admirabil, cu o precizie demna de invidiat. Aromatica nu vine din sfera intensa a spectrului, aducand in prim plan aluzii florale, fructe albe coapte, citrice. Curge liniar, fara asperitati, tonic si, per total, ofera acea senzatie de vin lucrat cu atentie si executat ca la carte. Incet, dar sigur, Greco devine sursa mea favorita de vinuri albe italiene.
Deși apelatiunea Bourgogne Côtes d’Auxerre este foarte puțin cunoscută, am descoperit cu surprindere că a fost înființată încă din 1937. Vinul acestei zile oferă arome pure și distincte de fructe albe, mere bine coapte și coajă de lămâie. Gustativ, are o corpolență remarcabilă, cu fruct dulceag și un nivel de alcool prezent, dar bine integrat. Finalul persistent, cu note tonice și ușor amărui, confirmă că avem în față un Chardonnay solid, onest și surprinzător pentru o apelațiune discretă.
Cand vine vorba de vinuri frantuzesti, sfatul meu este sa nu ocoliti niciodata oferta unor cooperative interesante. De obicei, veti primi o calitate neasteptat de buna, la preturi mai mult decat decente. Cam asa sta situatia si in cazul acestui Pouilly-Fuisse; produs al unei astfel de cooperative, dar cu un pret decent pentru o regiune in care acest aspect a scapat usor de sub control. Avem un vin echilibrat, expresiv, cu note intrigante de migdale prajite, fructe albe suculente si citrice; bine sudat la nivel gustativ, aciditate bine integrata deja si chiar unele aluzii "minerale" spre final. Daca vreti sa experimentati un Chardonnay de Burgundia ca la carte, dar fara a va rupe contul bancar, nu este nevoie sa cautati mai departe.
Cu toate că nu sunt un admirator al combinaţiei Sauvignon Blanc-Chardonnay (iar în acest caz, mai intră în joc şi Muscat Ottonel), exemplarul de fată al celor de la Strunga este unul destul de reuşit. Imediat după deschidere, domină notele lemnoase dar, după 10-15 minute de aerare, acestea dau un pas înapoi şi lasă loc fructelor bine coapte şi citricelor. Gustativ, se prezintă cu o corpolenţă deloc timidă şi este sudat îndeajuns de bine încât să devină coerent, de la început şi până la final. Aciditate joasă spre medie, postgust cu o combinaţie de note citrice şi uşoare tente amărui-tonice.
Cand ai in spate o familie uriasa ca Lurton, nu stiu exact ce poate iesi rau. Chiar si acest "vinut" destinat maselor insetate, fara mari pretentii de complexitate, este exact ceea ce ar trebui sa fie in aceasta categorie: direct, fara fandoseli inutile, cu fructul in fata, suculent, savuros si proaspat. Ma opresc aici pentru ca nu are vreun rost sa scriu romane despre acest vin. Este mult mai indicat sa il incercati "pe viu".